Categoria : versos in limba

Istella de Antonello Bazzu a contivizu de Domitilla Mannu

Antonello Bazzu est nàschidu in Tàtari in su 1947. At passadu sos annos de sa pitzinnia intre Tàtari e Osidda, sa bidda de sa nadia de su babbu, sa mama, imbetzes, fit de Cossoine. At sempre àpidu sa passione pro sa poesia e sa fotografia. Pro su pius iscriet in logudoresu, sa limba de s’ànima, imparada dae su babbu e dae sa mama, ma impreat fintzas su tataresu, sa limba de sa tzitade inue  at vìvidu tota vida. At trabagliadu in su setore finantziàriu, e cando nde faeddat li piaghet a nàrrere, chi sa poesia l’at agiuadu a si nche istesiare dae cuss’ambiente.

Dae como 10 annos est unu de sos poetes pius premiados in Sardigna. Est segretàriu de su prèmiu de poesia de sas Circoscritziones LiPunti-Latte Dolce, e faghet parte puru de àteras giurias de cuncursos literàrios. Est un’òmine pienu de passione pro sa limba e sa cultura sarda e lu mustrat ammanizende atopos de poetes, resadas e presentadas de libros.

In su 2004 at pubblicadu “Arrejonende cun s’anima – Arrasgiunendi cu’ l’anima” unu libru de poesias in logudoresu e tataresu.  In su 2008  at pubblicadu su segundu libru de poesias, iscritu  in tataresu  ” Di fori, di peni e d’amori”.  Su de tres, at bessire intre s’istiu.

Collaborat cun su Laboratòriu Musicale e Literàriu Humaniora, est autore de sas peràulas de “ Pensabi” una cantone in tataresu chi faghet parte de s’òpera musicale literària “POESIAS”imprentada dae Fratelli Frilli Editori in su 2001.

Pro su chi pertocat s’àtera passione sua, sa fotografia, est autore, impare cun àteros, de sas fotografias de suta de mare de Sardegna da salvare, Il Mediterraneo e la sua vita. imprentadu in su 1991 dae A.F.S.” e de sa  Guida pratica alla flora e fauna marina della Sardegna, A.F.S. in su 1993.

 

Cando in notte selena

m’abbratzat sa mudesa,

lèbia m’inghiriat sa lugh’ ‘e sa luna

e m’asat lughente s’istella

de chenadorzu. Est tando chi penso

e luego lu sero

chi dae meda mi mancan

caldos carignos de amore

ch’ischidaian

s’ierru de su coro meu.

Mai l’as a ischire,ca mai

ti l’ap’a narrer, cantu

est nudu s’ aposentu

si tue istella in sos ojos mios

istraccos, oramai

non bi lughes pius.

Ah si rundin’essere

e in chelu liberu ‘olare,

donzi sero a bolu a t’idere

dia torrare, finas cuntentu

de ti pensare cun calunu

capatze pius de a mie de dare…. amore!

 

Altre poesie e profilo biografico in italiano presso www.luigiladu.it

LASCIA UN COMMENTO

RSS Sottoscrivi.