Paulu Pillonca a contivizu de Giuanna Elies

Paulu Pillonca, naschidu in sa Ya Manna de sa ‘idda de Osile (cabu de susu), s’otto de santiaini Millienoighentosbarantaduos, passadu a mezus vida in Cagliari ( cabu de josso, su vintises de maju) e sepultadu in Seui dominiga  vintisette de maju de su Duamizadegheotto.

Si podet narrere chi s’ambissione sua est ‘istada su càntigu de Saldigna: chi esseret vantadu a bolu in sas piattas, cantepennò (ita., oppure) iscrittu a taulinu.

Ma s’andera  de sos poetes mannos, de su cantigu in sas piattas, de sas modas, de sos trintases fioridu e retrogadu, de sas deghinas, de sas duinas e  battorinas, de su “ciama e risponde”, sas anninnias, sas pregadorias e totugantu su mundu de sas peraulas chi sos saldos àn contivizzadu, l’àt attraessadu dae pitzinnìa e si che l’àt bitta pro tota sa vida.

Cunsideraiat su càntigu a bolu, chi esset fattu in logos de impoltantzia – in sas piattas mannas de sas biddas- dae poetes numenados, cantepennò in sas tancas, in sos  coiles, in sos sagniles, in sos tzilleris, comente s’alenu pius antigu e impoltante de su biver nostru.

Subra sa poetica “estemporanea” nostra àt faeddadu  in dogni palte e logu, iscrittu libaros e alticulos.

Istudiadu de sas poeticas latinas e grecas, àat sempre mantesu su meledu chi su cantigu nostru, procantu attraessadu dae paritzas culturas, esseret unu: sa ‘oghe de nois e totu, dae sos temporios finamentra a dies de oe, mancari su limbazu siat assupruidu dae cussu de totu sas populassiones chi nos ànt mantesu in cadenas e dae cussos chi recuian  de passazu dae addae.

Incantadu dae totu sos poetes e su càntigu issoro, àt giradu peri piattas, domos e sagniles pro nde regolver s’istiga.

Remundu Piras de ‘Iddanoa Monteleone est unu de sos poetes chi piusatotu li fuit aggradessidu, ma sos àteros no funi de ammancu: Barore Tuccone de ‘Uddusò, Antoni  e Maria Farina de Osile, Bustianu Morette de Tresnuraghes, Gavinu Contene de Siligo, Beppe Sozu de Bonorva, Tottoni Crobu de Neoneli, Giuanne Seu de Tzaramonte, Benaldu Zizi de Onifai, Antoni Pazzola de Sènneri, Frantziscu Sale de Mara, Frantziscu Mura  e Mariu Màsala de Silanus,

Chentza contare sos àteros mannos de  sos annos de mudimine. Difattisi, su càntigu a sa poetica de Saldigna àt connoschidu tempus de nèula pro guypa de sos pìscamos saldos. A comintzare dae su mese de maju de su  Millienoighentosvintibattoro (Chent’annos, Soter Ed) “s’annu de sa prima cumpayfida de Remundu Piras subra unu paylcu”, comente Pillonca  àt relatadu.

“ Su conciliu de sos piscamos, reunidu in Arborea, deit unu signale pretzisu a sos cantadores: chi no si  devian permittere de cantare argumentos de fide cristiana” (Chent’annos, Soter Ed.)

Mancu tres annos a poi, comintzei una gherra pro fagher in modu chi sas garas poeticas no s’esseran fattas. Gherra chi  si mantenzeit  finamentra  a passados sos annos Sessanta.

Difattisi, isse, in calidade de Capo Ufficio Stampa della Regione Sardegna, umpari cun su Mere de sa Regione Mario Melis, inghirieit mesu mundu pro faeddare cun sos Circolos Saldos de custa situassione e pro tennere in bida su càntigu a sa salda.

 Amante de sa terra sua e connoschende s’impignu e sa fache de custos poetes e de cussos benidores, ha chilcadu in totu sas maneras de  torrare a bida e bigher in punta cust’alte poetica chi, in unu modu o in s’àteru, àt bentuladu peri tantas populassiones ma chi solu in Grecia e in Saldigna ha piantadu semenes de poesia manna e signales de una tziviltade forsi ancora pagu cumpresa.

In Saldigna, s’est attivadu pro dare  ‘oghe e impignu a totu sos premios de poesia, semenende istigas de sigurantzia e de amistade, ponzende isse e totu a disposissione s’ischire e su tempus sou.

Comente òmine de cultura àt bettadu francas in aterùnas faches e lu podimus bider dae totu sos alticulos e pubblicassiones,  àt appretziadu caliguna prenda de custa terra nostra, ma pesso chi sau sulcu in su cale  àt mòvidu s’ aradu ‘e sos sentidos siat ‘istadu pius a  totu  cussu càntigu antigu nostru chi ‘enit dae addae e chi nos àt a bigher peri  sas carrelas mannas de su mundu.

Paulu, dae su cabu de susu: bonu reposu

( iscrittu in faeddu osilesu- lessico del dialetto di Osilo)

Giuanna de sos Elies

LASCIA UN COMMENTO

RSS Sottoscrivi.